Fagaras: un oras situat la distanta aproape egala de Sibiu si Brasov (cca 70 km), in depresiunea cu acelasi nume, numara acum in jur de 45.000 de locuitori si trage, ca mai toate orasele mici, ponoasele postindustrializarii fortate la care a fost supus pana in anul 1989.
Mentionat in documente inca de la 1290, Fagarasul, fosta capitala a „tarii“ omonime, este, se pare, locul de origine al lui Negru Voda, voievodul descalecator. Paradoxal pentru vechiul sistem de gandire comunist, viitorul Fagarasului se va intemeia pe trecutul sau. Chiar in centrul orasului, amortita de frig si de neindemanatica intrebuintare, Cetatea Fagarasului este martorul a aproape 700 de ani de istorie. Trecand prin stapaniri diferite, printre care si cea a lui Mihai Viteazul (la 1600), cetatea a „functionat“, cu diferite utilitati, pana in anul 1961: constructie militara si de aparare, castel seniorial fortificat, fastuoasa resedinta princiara si garnizoana militara. Lucru mai putin cunoscut, intre 1948 si 1960, Cetatea Fagarasului a fost folosita drept loc de detentie pentru detinutii politici – aici si-au gasit sfarsitul mai mult de 160 de opozanti ai regimului rosu. Dupa 1965, cetatea a fost renovata si transformata in muzeu – Muzeul de Istorie si Etnografie al Tarii Fagarasului. Tot aici functioneaza, la ora actuala, si Biblioteca Municipala, iar intr-una dintre uriasele pivnite, o crama. Ce-ar putea deveni Cetatea Fagarasului? Simplu: un centru important al „turismului cultural“ national si international. Migratia catre un asemenea tip de turism este confirmata pe plan mondial, dar ingreunata, la noi, de inertia unor obiceiuri de consum turistic desuete: turismul balneo-sindicalist si turismul de fite si chermeze. In fine, pentru valorificarea Cetatii Fagarasului, Fundatia Culturala Negru Voda are proiecte pentru urmatoarele functiuni: muzeala (prin reorganizarea si extinderea muzeului existent), functiuni publice (sali de conferinte, expozitii temporare etc.), cazare si alimentatie publica, ateliere si magazine pentru produse mestesugaresti traditionale. Nu in ultimul rand, in Cetatea Fagarasului se intentioneaza infiintarea unui Muzeu al Rezistentei Anticomuniste. Aici zabovim putin: cum bine se stie, unul dintre cele mai darze centre ale rezistentei armate anticomuniste s-a aflat in Tara Fagarasului. Martirii acestuia au platit pretul intreg al demnitatii unui neam care, prin ei, nu s-a lasat ingenuncheat. Directorul de proiect al Muzeului Rezistentei este cunoscutul artist plastic Stefan Caltia, profesor la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti. S-ar putea intampla toate acestea cu Cetatea Fagarasului. Trebuie pentru asta buna-voire si bani. Multi bani. Care nu ar trebui priviti ca o cheltuiala, ci ca o investitie profitabila, pe termen lung. Cetatea Fagarasului nu este doar unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura militara medievala din sud-estul Europei, ci si punctul de plecare al unor calatorii fascinante in vechile tinuturi ale sasilor transilvaneni. Biserica din mijlocul lacului Pentru ca a venit vorba si ne-a purtat drumul: in fostul tinut al sasilor au mai ramas foarte putini sasi.
Mentionat in documente inca de la 1290, Fagarasul, fosta capitala a „tarii“ omonime, este, se pare, locul de origine al lui Negru Voda, voievodul descalecator. Paradoxal pentru vechiul sistem de gandire comunist, viitorul Fagarasului se va intemeia pe trecutul sau. Chiar in centrul orasului, amortita de frig si de neindemanatica intrebuintare, Cetatea Fagarasului este martorul a aproape 700 de ani de istorie. Trecand prin stapaniri diferite, printre care si cea a lui Mihai Viteazul (la 1600), cetatea a „functionat“, cu diferite utilitati, pana in anul 1961: constructie militara si de aparare, castel seniorial fortificat, fastuoasa resedinta princiara si garnizoana militara. Lucru mai putin cunoscut, intre 1948 si 1960, Cetatea Fagarasului a fost folosita drept loc de detentie pentru detinutii politici – aici si-au gasit sfarsitul mai mult de 160 de opozanti ai regimului rosu. Dupa 1965, cetatea a fost renovata si transformata in muzeu – Muzeul de Istorie si Etnografie al Tarii Fagarasului. Tot aici functioneaza, la ora actuala, si Biblioteca Municipala, iar intr-una dintre uriasele pivnite, o crama. Ce-ar putea deveni Cetatea Fagarasului? Simplu: un centru important al „turismului cultural“ national si international. Migratia catre un asemenea tip de turism este confirmata pe plan mondial, dar ingreunata, la noi, de inertia unor obiceiuri de consum turistic desuete: turismul balneo-sindicalist si turismul de fite si chermeze. In fine, pentru valorificarea Cetatii Fagarasului, Fundatia Culturala Negru Voda are proiecte pentru urmatoarele functiuni: muzeala (prin reorganizarea si extinderea muzeului existent), functiuni publice (sali de conferinte, expozitii temporare etc.), cazare si alimentatie publica, ateliere si magazine pentru produse mestesugaresti traditionale. Nu in ultimul rand, in Cetatea Fagarasului se intentioneaza infiintarea unui Muzeu al Rezistentei Anticomuniste. Aici zabovim putin: cum bine se stie, unul dintre cele mai darze centre ale rezistentei armate anticomuniste s-a aflat in Tara Fagarasului. Martirii acestuia au platit pretul intreg al demnitatii unui neam care, prin ei, nu s-a lasat ingenuncheat. Directorul de proiect al Muzeului Rezistentei este cunoscutul artist plastic Stefan Caltia, profesor la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti. S-ar putea intampla toate acestea cu Cetatea Fagarasului. Trebuie pentru asta buna-voire si bani. Multi bani. Care nu ar trebui priviti ca o cheltuiala, ci ca o investitie profitabila, pe termen lung. Cetatea Fagarasului nu este doar unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura militara medievala din sud-estul Europei, ci si punctul de plecare al unor calatorii fascinante in vechile tinuturi ale sasilor transilvaneni. Biserica din mijlocul lacului Pentru ca a venit vorba si ne-a purtat drumul: in fostul tinut al sasilor au mai ramas foarte putini sasi.
+of+DSC03348.jpg)
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu